DESFĂCUT², -Ă, desfăcuți, -te, adj. 1. (Despre obiecte formînd un tot) Descompus, desprins, destrămat, răsfirat, împrăștiat; demontat. Bicicleta a stat o săptămînă desfăcută. ▭ Ea-ntr-un suflet vine Cu părul desfăcut La mine. TOPÎRCEANU, B. 34. 2. (Jur.; despre învoieli scrise sau verbale) Anulat. Tribunalul a declarat căsătoria desfăcută. 3. (Despre haine) Descheiat, dezlegat. Cu fidarul desfăcut. ♦ (Despre o scrisoare,un pachet, un lacăt etc.) Deschis. O scrisoare desfăcută. 4. Vîndut. Marfă desfăcută.