15 definiții pentru desenator

desenatór, ~oáre [At: NOM. PROF. 5 / V: ~sin~ / Pl: ~i, ~oáre / E: desena + -(a)tor] 1-12 smf a (Persoană) care desenează (1, 4-5, 8-9, 11). 13 Pictor. 14 Proiectant.

DESENATÓR, -OÁRE, desenatori, -oare, s. m. și f. Persoană care desenează; artist care practică arta desenului, în special a desenului decorativ sau tehnic. – Din fr. dessinateur.

DESENATÓR, -OÁRE, desenatori, -oare, s. m. și f. Persoană care desenează; artist care practică arta desenului, în special a desenului decorativ sau tehnic. – Din fr. dessinateur.

DESENATÓR, -OÁRE, desenatori, -oare, s. m. și f. Persoană care desenează; artist care practică arta desenului (în special a desenului decorativ). Desenator tehnic.

desenatór s. m., pl. desenatóri

desenatór s. m., pl. desenatóri

DESENATÓR s. (reg.) scriitor. (Un ~ de talent.)

DESENATÓR, -OÁRE s.m. și f. Specialist în desen (artistic sau tehnic). [După fr. dessinateur].

DESENATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care desenează (ceva); specialist în desen (artistic sau tehnic). (după fr. déssinateur)

DESENATÓR ~i m. 1) Persoană care desenează. 2) Artist specializat în desen. /<fr. dessinateur

desenatoáre s. f., g.-d. art. desenatoárei; pl. desenatoáre

desenatoáre s. f., g.-d. art. desenatoárei; pl. desenatoáre


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DESENATÓR s. (reg.) scriitór. (Un ~ de talent.)

desenatór-proiectánt s.m. Desenator care face proiecte ◊ „Era o absolventă a șapte clase elementare care reclama cu insistență o funcție... de desenator-proiectant. Sc. 10 V 73 p. 1 (din desenator + proiectant)

Intrare: desenator
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular desenator desenatorul
plural desenatori desenatorii
genitiv-dativ singular desenator desenatorului
plural desenatori desenatorilor
vocativ singular
plural