DESCRIPTIV, -Ă, descriptivi, -e, adj. 1. Care descrie, care conține o descriere. Adîncind problemele trecutului, Bălcescu a depășit istoria descriptivă, istoria ca «șir de întîmplări», și s-a străduit să urmărească firul roșu al luptei de clasă. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 100. O lungă baladă descriptivă. ODOBESCU, S. III 86. ◊ (Despre discipline) Gramatică descriptivă v. gramatică. Fonetică descriptivă v. fonetică. 2. (În expr.) Geometrie descriptivă = ramură a geometriei care folosește metode de cercetare bazate pe reprezentarea unui punct din spațiu cu ajutorul proiecțiilor pe două planuri.