2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

descentralizat1 sn [At: MDA ms / E: descentraliza] Descentralizare.

descentralizat2, ~ă a [At: DDRF / Pl: ~ați, ~e / E: descentraliza] 1-2 (D. organele locale ale administrației de stat, ale unor instituții, organizații) Căruia i s-a acordat autonomie (administrativă).

DESCENTRALIZÁT, -Ă, descentralizați, -te, adj. (Despre organele locale ale administrației de stat, ale unor instituții, organizații) Căruia i s-a acordat autonomie (administrativă). – V. descentraliza.

DESCENTRALIZÁT, -Ă, descentralizați, -te, adj. (Despre organele locale ale administrației de stat, ale unor instituții, organizații) Căruia i s-a acordat autonomie (administrativă). – V. descentraliza.

descentraliza vt [At: MAIORESCU, D. III, 351 / Pzi: ~zéz / E: des- + centraliza cf fr décentraliser] A acorda autonomie administrativă organelor locale.

DESCENTRALIZÁ, descentralizez, vb. I. Tranz. A acorda autonomie unor instituții. – Din fr. décentraliser.

DESCENTRALIZÁ, descentralizez, vb. I. Tranz. A acorda autonomie administrativă organelor locale. – Din fr. décentraliser.

DESCENTRALIZÁ, descentralizez, vb. I. Tranz. A acorda independență administrativă diferitelor organe locale ale unei administrații de stat.

DESCENTRALIZÁ vb. I. tr. A da independență administrativă organelor locale ale unei administrații, a trece în competența organelor locale unele atribuții de conducere care înainte reveneau centrului. [< des- + centraliza, după fr. décentraliser].

DESCENTRALIZÁ vb. tr. a acorda autonomie (administrativă) organelor locale ale administrației de stat. (după fr. décentraliser)

A DESCENTRALIZÁ ~éz tranz. (organe de stat centralizate) A face să nu mai depindă de un singur centru, acordând autonomie administrativă. /<fr. déscentraliser

*descentralizéz v. tr. (d. centralizez). Fac ca diferite părțĭ ale unuĭ stat să fie maĭ independente de puterea centrală în gestiunea intereselor lor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

descentralizá (a ~) vb., ind. prez. 3 descentralizeáză

descentralizá vb., ind. prez. 1 sg. descentralizéz, 3 sg. și pl. descentralizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

A descentraliza ≠ a centraliza

Intrare: descentralizat
descentralizat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • descentralizat
  • descentralizatul
  • descentralizatu‑
  • descentraliza
  • descentralizata
plural
  • descentralizați
  • descentralizații
  • descentralizate
  • descentralizatele
genitiv-dativ singular
  • descentralizat
  • descentralizatului
  • descentralizate
  • descentralizatei
plural
  • descentralizați
  • descentralizaților
  • descentralizate
  • descentralizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: descentraliza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descentraliza
  • descentralizare
  • descentralizat
  • descentralizatu‑
  • descentralizând
  • descentralizându‑
singular plural
  • descentralizea
  • descentralizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • descentralizez
(să)
  • descentralizez
  • descentralizam
  • descentralizai
  • descentralizasem
a II-a (tu)
  • descentralizezi
(să)
  • descentralizezi
  • descentralizai
  • descentralizași
  • descentralizaseși
a III-a (el, ea)
  • descentralizea
(să)
  • descentralizeze
  • descentraliza
  • descentraliză
  • descentralizase
plural I (noi)
  • descentralizăm
(să)
  • descentralizăm
  • descentralizam
  • descentralizarăm
  • descentralizaserăm
  • descentralizasem
a II-a (voi)
  • descentralizați
(să)
  • descentralizați
  • descentralizați
  • descentralizarăți
  • descentralizaserăți
  • descentralizaseți
a III-a (ei, ele)
  • descentralizea
(să)
  • descentralizeze
  • descentralizau
  • descentraliza
  • descentralizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)