DESCALIFICARE, descalificări, s. f. Acțiunea de a descalifica. 1. Declararea cuiva ca fiind nedemn de stima sau respectul altora (din cauza unei fapte reprobabile pe care a săvîrșit-o); dezonorare. V. reprobare. 2. Excludere (a cuiva) dintr-o competiție sportivă; (în trecut, ca rămășiță a moravurilor feudale) declararea cuiva ca nedemn de a se bate în duel. Așa întîmplîndu-se lucrurile, nu credem că e, sub nici un cuvînt, cazul de descalificare. CAMIL PETRESCU, T. I 127.