5 definiții pentru desăgăriță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESĂGĂRÍȚĂ, desăgărițe, s. f. (Rar) Călugăriță care umblă cu desaga pentru a strânge daruri. – Desagă + suf. -ăriță.

DESĂGĂRÍȚĂ, desăgărițe, s. f. (Rar) Călugăriță care umblă cu desaga pentru a strânge daruri. – Desagă + suf. -ăriță.

desăgăríță sf [At: CREANGĂ, P. 115 / V: dăsăgắr~, desagár~ / Pl: ~țe / E: desăgar + -iță] 1 Cerșetoare (cu desagi în spate). 2 (Spc) Călugăriță care adună daruri.

DESĂGĂRÍȚĂ, desăgărițe, s. f. (Rar) Călugăriță care umblă cu desagii ca să strîngă daruri, de-ale mîncării etc. pentru maicile din mănăstire. Cu maica Evlampia, desăgărița din Văratec, am avut și eu, odată, oleacă de clenci. CREANGĂ, P. 115. Am zis și eu în gîndul mieu că are întrucîtva dreptate maica desăgăriță. id. ib. 116.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

desăgăríță (rar) s. f., g.-d. art. desăgăríței; pl. desăgăríțe

desăgăríță s. f., g.-d. art. desăgăríței; pl. desăgăríțe

Intrare: desăgăriță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desăgăriță
  • desăgărița
plural
  • desăgărițe
  • desăgărițele
genitiv-dativ singular
  • desăgărițe
  • desăgăriței
plural
  • desăgărițe
  • desăgărițelor
vocativ singular
  • desăgăriță
  • desăgărițo
plural
  • desăgărițelor

desăgăriță

  • 1. rar Călugăriță care umblă cu desaga pentru a strânge daruri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cu maica Evlampia, desăgărița din Văratec, am avut și eu, odată, oleacă de clenci. CREANGĂ, P. 115.
      surse: DLRLC
    • Am zis și eu în gîndul mieu că are întrucîtva dreptate maica desăgăriță. CREANGĂ, P. 116.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Desagă + sufix -ăriță.
    surse: DEX '98 DEX '09