DERIVAT, -Ă, (I) derivați, -te, adj., (II 1) derivați, s. m., (II, 2, 3, 4) derivate, s. n. I. 1. Adj. Care derivă (1) din ceva. ♦ Format prin derivare (1 b). 2. (Despre cursul unei ape) Abătut din albia sa naturală. ♦ (Despre vehicule) Abătut de pe o cale de comunicație pe alta. ♦ (Despre căi de comunicație, canale) Abătut, ramificat din traseul principal. II. 1. S. m. (Chim.) Substanță preparată din alta și care de obicei păstrează structura de bază a substanței din care provine. 2. S. n. Produs industrial obținut prin prelucrarea unei materii prime de bază. 3. S. n. Cuvânt care derivă din alt cuvânt. 4. S. n. Lucru care rezultă, derivă (1) din altul. – V. deriva.

derivat², ~ă [At: MAIORESCU, L. 10 / Pl: ~ați, ~e / E: deriva] 1 a Care derivă (3) din ceva. 2 a Format prin derivare (6). 3 a (D. cursul unei ape) Abătut din albia sa naturală. 4 a (D. vehicule) Abătut de pe o cale de comunicație pe alta. 5 a (D. căi de comunicație, canale etc.) Ramificat din traseul principal. 6 sm (Chm) Substanță preparată din alta și care de obicei păstrează structura de bază a substanței din care provine. 7 sn Produs industrial extras dintr-o materie primă. 8 sn Cuvânt care derivă din alt cuvânt. 9 sn Lucru care derivă (3) din altul. 10 sf (Mat) Limită a raportului dintre creșterea funcției și creșterea variabilei, când creșterea variabilei tinde către zero.

derivat¹ sn [At: MDA ms / E: deriva] 1-8 Derivare (1-6, 8-9).

DERIVAT, -Ă, derivați, -te, adj., (II 1) derivați, s. m., (II 2, 3, 4) derivate, s. n. I. 1. Adj. Care derivă (1) din ceva. ♦ Format prin derivare (1 b). 2. (Despre cursul unei ape) Abătut din albia sa naturală. ♦ (Despre vehicule) Abătut de pe o cale de comunicație pe alta. ♦ (Despre căi de comunicație, canale) Abătut, ramificat din traseul principal. II. 1. S. m. (Chim.) Substanță preparată din alta și care de obicei păstrează structura de bază a substanței din care provine. 2. S. n. Produs industrial extras dintr-o materie primă. 3. S. n. Cuvânt care derivă din alt cuvânt. 4. S. n. Lucru care rezultă, derivă (1) din altul. – V. deriva.

DERIVAT¹, (1) derivați, s. m. și (2-4) derivate, s. n. 1. (Chim.) Substanță preparată din alta și care de obicei păstrează structura de bază a substanței din care provine. Nitrobenzenul este un derivat al benzenului. 2. Produs industrial extras dintr-o materie primă. Acum face o lucrare foarte importantă: derivatele din arpacaș. BARANGA, I. 158. 3. (Lingv.) Cuvînt care derivă (1 b) de la alt cuvînt. «Muncitor» e un derivat de la «munci». 4. Lucru care rezultă, își trage obîrșia, derivă (1) din altul. Cred că acest sentiment era mai curînd un derivat al fricii. CAMIL PETRESCU, U. N. 337.

DERIVAT², -Ă, derivați, -te, adj. 1. Care derivă, se trage, decurge, rezultă, provine din ceva; format prin derivare (1 b). Un cuvînt derivat. 2. (Tehn.; despre cursul unei ape) Abătut din albia sa naturală. ♦ (Despre vehicule) Abătut de pe o cale de comunicație pe alta. ♦ (Despre o cale de comunicație, un canal) Abătut, ramificat din traseul principal. Un canal derivat.

DERIVATĂ, derivate, s. f. (Mat.) Limita raportului dintre creșterea funcțiunii și creșterea variabilei cînd creșterea variabilei tinde către zero.

DERIVAT, -Ă adj. 1. Care derivă, decurge. 2. (Despre o apă) Abătut din cursul său, din albia sa naturală. // s.m. și n. Substanță preparată din altă substanță și care se aseamănă ca structură moleculară cu substanța din care provine. // s.n. 1. Produs industrial care se extrage dintr-o anumită materie primă. 2. Cuvînt format prin derivare de la alt cuvînt. 3. Lucru care derivă din altul. [< deriva].

DERIVATĂ s.f. (Mat.) Limita raportului dintre creșterea unei funcții și creșterea variabilei cînd aceasta tinde către zero. [Cf. fr. dérivée].

DERIVAT I. s. m. substanță preparată din altă substanță și care se aseamănă ca structură moleculară cu substanța din care provine. II. s. n. 1. produs industrial care se extrage dintr-o anumită materie primă. 2. cuvânt format prin derivare de la un alt cuvânt. 3. lucru care derivă din altul. III. s. f. (mat.) limita (finită) a raportului dintre creșterea unei funcții și creșterea argumentului, când acesta tinde către zero. (< deriva, după fr. dérivée)

DERIVAT¹ ~te n. 1) gram. Cuvânt format prin derivare de la alt cuvânt. 2) Produs industrial obținut dintr-o materie primă. /v. a deriva

DERIVATĂ ~e f. mat. Limită a raportului dintre creșterea unei funcții și creșterea variabilei, când aceasta tinde spre zero. /<fr. dérivée

derivat a. care își trage originea dela altul. ║ n. vorbă ce derivă dintr’alta.

*derivát n., pl. e saŭ și m. Gram. Cuvînt care se derivă din alt cuvînt: făget e un derivat de la fag. Corp rezultat din prefacerea altuĭa: cașu e un derivat al lapteluĭ.

*derivátă f., pl. e. Mat. Derivata uneĭ funcțiunĭ, uneĭ variabile, limita spre care tinde raportu de creștere pe care o ĭa această funcțiune de la creșterea atribuită variabileĭ cînd această creștere tinde spre zero.

derivat¹ (produs industrial; cuvânt; lucru) s. n., pl. derivate

derivată (mat.) s. f., g.-d. art. derivatei; pl. derivate

derivat² (produs industrial, cuvânt, lucru) s. n., pl. derivate

derivată (mat.) s. f., g.-d. art. derivatei; pl. derivate

derivat (produs industrial, cuvânt) s. n., pl. derivate

derivată (mat.) s. f., pl. derivate

DERIVAT, -Ă adj. (< deriva < fr. dériver, it., lat. derivare): în sintagma cuvânt derivat (v.).

DERIVAT s. n. (< adj. derivat, -ă): cuvânt format prin derivare de la un alt cuvânt, ca degețel (< deget + suf. -el). ◊ ~ moțional: d. obținut prin procedeul moțiunii, adică prin folosirea unui sufix moțional, ca gâscan (< gâscă + suf. -an), tigroaică (< tigru + suf. -oaică) etc. ◊ ~ colectiv: d. obținut prin folosirea unui sufix colectiv, ca brădet (< brad + suf. -et), studențime (< student + suf. -ime) etc. ◊ ~ augmentativ: d. obținut prin folosirea unui sufix augmentativ, ca băiețandru (< băiat + suf. -andru), iepuroi (< iepure + suf. -oi) etc. ◊ ~ diminutival: d. obținut prin folosirea unui sufix diminutival, ca bidonaș (< bidon + suf. -aș), nuculeț (< nuc + suf. -uleț) etc. ◊ ~ regresiv: d. realizat prin derivare regresivă, ca licăr (< licări), schimb (< schimba) etc.