depărare sf [At: (a. 1679) DOC. Î., ap. GHIBĂNESCU, I. Z. IV, 30 / Pl: ~rări / E: depăra²] 1 (Reg) Smulgere a părului din cap (de jale, de desperare etc.) Si: depărat¹ (1), depărătură (1). 2 (Fig) Necăjire. 3 (Fam) Păruială. 4 (Înv) Tragere de păr (și chiar păruială), obișnuită în contextul stabilirii hotarelor între moșii Si: depărat¹ (4), depărătură (4).