7 definiții pentru deprecatoriu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEPRECATÓRIU, -IE, deprecatorii, adj. (Livr.; despre formule, părți dintr-un discurs) Care are forma unei deprecații. – Din fr. déprécatoire, lat. deprecatorius.

deprecatoriu, ~ie a [At: DEX / Pl: ~ii / E: fr déprécatoire, lat deprecatorius] (D. formule, părți dintr-un discurs) Care are forma unei deprecații.

DEPRECATÓRIU, -IE, deprecatorii, adj. (Despre formule, părți dintr-un discurs) Care are forma unei deprecații. – Din fr. déprécatoire, lat. deprecatorius.

DEPRECATÓRIU, -IE adj. (Ret.; despre formule, părți dintr-un discurs) Care are forma unei deprecații. [Pron. -riu. / cf. fr. déprécatoire, lat. deprecatorius].

DEPRECATÓRIU, -IE adj. (despre formule, părți dintr-un discurs) care are forma unei deprecații. (< fr. déprécatoire, lat. deprecatorius)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

deprecatóriu (livr.) [riu pron. rĭu] (de-pre-) adj. m., f. deprecatórie (-ri-e); pl. m. și f. deprecatórii

deprecatóriu adj. m. (sil. -pre-) [-riu pron. rĭu], f. deprecatórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. deprecatórii

Intrare: deprecatoriu
deprecatoriu adjectiv
  • silabație: de-pre- info
  • pronunție: deprecatorĭu
adjectiv (A109)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deprecatoriu
  • deprecatoriul
  • deprecatoriu‑
  • deprecatorie
  • deprecatoria
plural
  • deprecatorii
  • deprecatoriii
  • deprecatorii
  • deprecatoriile
genitiv-dativ singular
  • deprecatoriu
  • deprecatoriului
  • deprecatorii
  • deprecatoriei
plural
  • deprecatorii
  • deprecatoriilor
  • deprecatorii
  • deprecatoriilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

deprecatoriu

  • 1. livresc (Despre formule, părți dintr-un discurs) Care are forma unei deprecații.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: