7 definiții pentru deponta
deponta vt [At: DEX / Pzi: ~téz / E: fr dépointer] A demonta un pod militar.
DEPONTÁ, depontez, vb. I. Tranz. A demonta un pod militar. – Din fr. dépointer.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPONTÁ, depontez, vb. I. Tranz. A demonta un pod militar. – Din fr. dépointer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
depontá (a ~) vb., ind. prez. 3 deponteáză
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
depontá vb., ind. prez. 3 sg. deponteáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEPONTÁ vb. I. tr. (Mil.) A demonta un pod militar. [< fr. dépointer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPONTÁ vb. tr. a demonta un pod militar. (< fr. dépointer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: deponta
| verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) deponta | depontare | depontat | depontând | singular | plural | ||
| depontează | depontați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | depontez | (să) depontez | depontam | depontai | depontasem | |
| a II-a (tu) | depontezi | (să) depontezi | depontai | depontași | depontaseși | ||
| a III-a (el, ea) | depontează | (să) deponteze | deponta | depontă | depontase | ||
| plural | I (noi) | depontăm | (să) depontăm | depontam | depontarăm | depontaserăm, depontasem* | |
| a II-a (voi) | depontați | (să) depontați | depontați | depontarăți | depontaserăți, depontaseți* | ||
| a III-a (ei, ele) | depontează | (să) deponteze | depontau | depontară | depontaseră | ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)