6 definiții pentru deponta


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

deponta vt [At: DEX / Pzi: ~téz / E: fr dépointer] A demonta un pod militar.

DEPONTÁ, depontez, vb. I. Tranz. A demonta un pod militar. – Din fr. dépointer.

DEPONTÁ, depontez, vb. I. Tranz. A demonta un pod militar. – Din fr. dépointer.

DEPONTÁ vb. I. tr. (Mil.) A demonta un pod militar. [< fr. dépointer].

DEPONTÁ vb. tr. a demonta un pod militar. (< fr. dépointer)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

depontá (a ~) vb., ind. prez. 3 deponteáză

depontá vb., ind. prez. 3 sg. deponteáză

Intrare: deponta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deponta
  • depontare
  • depontat
  • depontatu‑
  • depontând
  • depontându‑
singular plural
  • depontea
  • depontați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • depontez
(să)
  • depontez
  • depontam
  • depontai
  • depontasem
a II-a (tu)
  • depontezi
(să)
  • depontezi
  • depontai
  • depontași
  • depontaseși
a III-a (el, ea)
  • depontea
(să)
  • deponteze
  • deponta
  • depontă
  • depontase
plural I (noi)
  • depontăm
(să)
  • depontăm
  • depontam
  • depontarăm
  • depontaserăm
  • depontasem
a II-a (voi)
  • depontați
(să)
  • depontați
  • depontați
  • depontarăți
  • depontaserăți
  • depontaseți
a III-a (ei, ele)
  • depontea
(să)
  • deponteze
  • depontau
  • deponta
  • depontaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)