7 definiții pentru deponta

depontá vt [At: DEX / Pzi: ~téz / E: fr dépointer] A demonta un pod militar.

DEPONTÁ, depontez, vb. I. Tranz. A demonta un pod militar. – Din fr. dépointer.

DEPONTÁ, depontez, vb. I. Tranz. A demonta un pod militar. – Din fr. dépointer.

depontá (a ~) vb., ind. prez. 3 deponteáză

depontá vb., ind. prez. 3 sg. deponteáză

DEPONTÁ vb. I. tr. (Mil.) A demonta un pod militar. [< fr. dépointer].

DEPONTÁ vb. tr. a demonta un pod militar. (< fr. dépointer)

Intrare: deponta
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) deponta depontare depontat depontând singular plural
depontea depontați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) depontez (să) depontez depontam depontai depontasem
a II-a (tu) depontezi (să) depontezi depontai depontași depontaseși
a III-a (el, ea) depontea (să) deponteze deponta depontă depontase
plural I (noi) depontăm (să) depontăm depontam depontarăm depontaserăm, depontasem*
a II-a (voi) depontați (să) depontați depontați depontarăți depontaserăți, depontaseți*
a III-a (ei, ele) depontea (să) deponteze depontau deponta depontaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)