2 intrări
13 definiții
din care- explicative DEX (9)
- ortografice DOOM (4)
Explicative DEX
DEPOLIMERIZARE, depolimerizări, s. f. Reacție prin care un polimer trece în polimeri cu mase moleculare mai mici, sub acțiunea căldurii, a luminii, a radiațiilor, a catalizatorilor, a oxigenului. – Cf. fr. dépolymérisation.
depolimerizare sf [At: DEX / Pl: ~zări / E: cf fr dépolymérisation] Reacție prin care un polimer trece în polimeri cu greutăți moleculare mai mici, sub acțiunea căldurii, a luminii, a radiațiilor, a catalizatorilor, a oxigenului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPOLIMERIZARE, depolimerizări, s. f. Reacție prin care un polimer trece în polimeri cu greutăți moleculare mai mici, sub acțiunea căldurii, a luminii, a radiațiilor, a catalizatorilor, a oxigenului. – Cf. fr. dépolymérisation.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPOLIMERIZARE s.f. Fenomen invers polimerizării; descompunere a unui polimer. [Cf. fr. dépolymérisation].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPOLIMERIZARE s. f. reacție în care se produce descompunerea unui polimer în compuși chimici mai simpli (monomeri sau polimeri inferiori). (după fr. dépolymérisation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DEPOLIMERIZA, depolimerizez, vb. I. Tranz. (Chim.) A supune depolimerizării. – Din fr. dépolymériser.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPOLIMERIZA, depolimerizez, vb. I. Tranz. (Chim.) A supune depolimerizării. – Din fr. dépolymériser.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
depolimeriza vt [At: DN3 / Pzi: ~zez / E: fr dépolymériser] (Chm) A supune depolimerizării.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPOLIMERIZA vb. I. tr. A efectua operația de depolimerizare. [< fr. dépolymériser].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPOLIMERIZA vb. tr. a efectua reacția de depolimerizare. (< fr. dépolymériser)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
depolimerizare s. f., g.-d. art. depolimerizării; pl. depolimerizări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
depolimerizare s. f., g.-d. art. depolimerizării; pl. depolimerizări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
depolimerizare s. f. → polimerizare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
depolimeriza vb., ind. prez.1 sg. depolimerizez, 3 sg. și pl. depolimerizează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
depolimerizare, depolimerizărisubstantiv feminin
- 1. Reacție prin care un polimer trece în polimeri cu mase moleculare mai mici, sub acțiunea căldurii, a luminii, a radiațiilor, a catalizatorilor, a oxigenului. DEX '09 DN
etimologie:
- dépolymérisation DEX '09 DEX '98 DN
depolimeriza, depolimerizezverb
- 1. A supune depolimerizării. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- dépolymériser DEX '09 DEX '98 DN