2 intrări

13 definiții

deparazitat1 sn [At: MDA ms / E: deparazita] 1 Deparazitare (1). 2 (Spc) Despăduchere. 3 Deparazitare (3).

deparazitat2, ~ă a [At: DLR ms / Pl: ~ați, ~e / E: deparazita] (D. plante sau animale) 1 De pe care au fost înlăturați sau distruși paraziții. 2 (Spc) Despăducheat2.

DEPARAZITÁT, -Ă, deparazitați, -te, adj. Curățat de paraziți.

deparazita vt [At: DN2 / Pzi: ~téz / E: de(s)- + parazit] A distruge sau a înlătura paraziții de pe plante sau de pe animale, prin metode chimice, fizice sau biologice.

DEPARAZITÁ, deparazitez, vb. I. Tranz. A distruge sau a înlătura paraziții de pe plante sau de pe animale, prin metode chimice, fizice sau biologice. – De4 + parazit.

DEPARAZITÁ, deparazitez, vb. I. Tranz. A distruge sau a înlătura paraziții de pe plante sau de pe animale, prin metode chimice, fizice sau biologice. – De4 + parazit.

DEPARAZTTÁ, deparazitez, vb. I. Tranz. A curăța de paraziți, a distruge insectele parazite. ♦ A curăța plantele cultivate sau terenurile agricole de filoxeră, mucegaiuri și alți paraziți.

deparazitá (a ~) vb., ind. prez. 3 deparaziteáză

deparazitá vb., ind. prez. 1 sg. deparazitéz, 3 sg. și pl. deparaziteáză; ger. deparazitând

DEPARAZITÁ vb. (MED.) a despăduchea.

DEPARAZITÁ vb. I. tr. A curăța, a distruge paraziții; a despăduchea. ♦ (Agr.) A distruge insectele, ciupercile, mucegaiurile etc. dăunătoare. [< de- + parazit + -a].

DEPARAZITÁ vb. tr. a distruge paraziții de pe plante, animale etc. (< de1- + parazit)

A DEPARAZITÁ ~éz tranz. (încăperi, plante, animale) A curăța de microorganisme dăunătoare și de organisme parazite. /de + parazit

Intrare: deparazita
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deparazita
  • deparazitare
  • deparazitat
  • deparazitând
singular plural
  • deparazitea
  • deparazitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deparazitez
(să)
  • deparazitez
  • deparazitam
  • deparazitai
  • deparazitasem
a II-a (tu)
  • deparazitezi
(să)
  • deparazitezi
  • deparazitai
  • deparazitași
  • deparazitaseși
a III-a (el, ea)
  • deparazitea
(să)
  • deparaziteze
  • deparazita
  • deparazită
  • deparazitase
plural I (noi)
  • deparazităm
(să)
  • deparazităm
  • deparazitam
  • deparazitarăm
  • deparazitaserăm
  • deparazitasem
a II-a (voi)
  • deparazitați
(să)
  • deparazitați
  • deparazitați
  • deparazitarăți
  • deparazitaserăți
  • deparazitaseți
a III-a (ei, ele)
  • deparazitea
(să)
  • deparaziteze
  • deparazitau
  • deparazita
  • deparazitaseră
Intrare: deparazitat
deparazitat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deparazitat
  • deparazitatul
  • deparazitatu‑
  • deparazita
  • deparazitata
plural
  • deparazitați
  • deparazitații
  • deparazitate
  • deparazitatele
genitiv-dativ singular
  • deparazitat
  • deparazitatului
  • deparazitate
  • deparazitatei
plural
  • deparazitați
  • deparazitaților
  • deparazitate
  • deparazitatelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate – (arată)