7 definiții pentru denichela

denichelá vt [At: DN2 / Pzi: ~léz / E: fr dénickeler] (C. i. plăci stereotipe, obiecte din metal) A înlătura stratul de nichel care s-a depus sau cu care a fost acoperit.

DENICHELÁ, denichelez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de nichel, depus pe plăcile de stereotipie. – Pref. de- + nichela.

DENICHELÁ, denichelez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de nichel depus pe plăcile de stereotipie. – De4 + nichela.

denichelá (a ~) vb., ind. prez. 3 denicheleáză

denichelá vb., ind. prez. 1 sg. denicheléz, 3 sg. și pl. denicheleáză

DENICHELÁ vb. I. tr. (Poligr.) A înlătura stratul de nichel depus pe plăcile de stereotipie. [Cf. fr. dénickeler].

DENICHELÁ vb. tr. a înlătura stratul de nichel depus pe plăcile de stereotipie. (< fr. dénickeler)

Intrare: denichela
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) denichela denichelare denichelat denichelând singular plural
denichelea denichelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) denichelez (să) denichelez denichelam denichelai denichelasem
a II-a (tu) denichelezi (să) denichelezi denichelai denichelași denichelaseși
a III-a (el, ea) denichelea (să) denicheleze denichela denichelă denichelase
plural I (noi) denichelăm (să) denichelăm denichelam denichelarăm denichelaserăm, denichelasem*
a II-a (voi) denichelați (să) denichelați denichelați denichelarăți denichelaserăți, denichelaseți*
a III-a (ei, ele) denichelea (să) denicheleze denichelau denichela denichelaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)