2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DENERVÁRE s.f. Acțiunea de a denerva și rezultatul ei. ♦ (Med.) Îndepărtare pe cale mecanică sau chimică a formațiilor nervoase dintr-un anumit organ sau regiune anatomică. [După fr. dénervation].

DENERVÁ vb. I. tr. A înlătura părțile nervoase de pe o piesă anatomică sau de pe o bucată de carne la măcelărie. [< fr. dénerver].

DENERVÁ vb. tr. a înlătura părțile nervoase de pe o piesă anatomică, de pe o bucată de carne de măcelărie. (< fr. dénerver)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

denervá vb., ind. prez.3 sg. denerveáză

Intrare: denervare
denervare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • denervare
  • denervarea
plural
  • denervări
  • denervările
genitiv-dativ singular
  • denervări
  • denervării
plural
  • denervări
  • denervărilor
vocativ singular
plural
Intrare: denerva
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • denerva
  • denervare
  • denervat
  • denervatu‑
  • denervând
  • denervându‑
singular plural
  • denervea
  • denervați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • denervez
(să)
  • denervez
  • denervam
  • denervai
  • denervasem
a II-a (tu)
  • denervezi
(să)
  • denervezi
  • denervai
  • denervași
  • denervaseși
a III-a (el, ea)
  • denervea
(să)
  • denerveze
  • denerva
  • denervă
  • denervase
plural I (noi)
  • denervăm
(să)
  • denervăm
  • denervam
  • denervarăm
  • denervaserăm
  • denervasem
a II-a (voi)
  • denervați
(să)
  • denervați
  • denervați
  • denervarăți
  • denervaserăți
  • denervaseți
a III-a (ei, ele)
  • denervea
(să)
  • denerveze
  • denervau
  • denerva
  • denervaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)