8 definiții pentru dendritic

dendrític, -ă a [At: DA ms / Pl: ~ici, ~ice / E: fr dendritique] 1-3 Care aparține dendritei (1-3). 4 Cu dendrită (1). 5 Care prezintă ramificații ca ale dendritelor (1). 6-8 Privitor la dendrită (1-3). 9-11 De dendrită (1-3).

DENDRÍTIC, -Ă, dendritici, -ce, adj. Care aparține dendritei (1), cu dendrită, de dendrită. – Din fr. dendritique.

DENDRÍTIC, -Ă, dendritici, -ce, adj. Care aparține dendritei, cu dendrită, de dendrită. – Din fr. dendritique.

DENDRÍTIC, -Ă, dendritici, -e, adj. Cu dendritâ, de dendrită. Prelungiri dendritice.

dendrític adj. m., pl. dendrítici; f. dendrítică, pl. dendrítice

dendrític adj. m., pl. dendrítici; f. sg. dendrítică, pl. dendrítice

DENDRÍTIC, -Ă adj. Cu dendrite; arborescent. [< fr. dendritique].

DENDRÍTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de dendrită; propriu dendritei. 2) geol. (despre roci) Care conține dendrite; cu dendrite în componență. /<fr. dendritique

Intrare: dendritic
dendritic adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dendritic dendriticul dendritică dendritica
plural dendritici dendriticii dendritice dendriticele
genitiv-dativ singular dendritic dendriticului dendritice dendriticei
plural dendritici dendriticilor dendritice dendriticelor
vocativ singular
plural