2 intrări

17 definiții

demineralizáre sf [At: CADE / Pl: ~zắri / E: demineraliza] 1 Eliminare a componenților minerali dintr-o substanță de natură organică. 2 Pierdere a componenților minerali din substanțele organice. 3 Sărăcire a organismului, mai ales a articulațiilor, de sărurile anorganice proprii. 4 (Îs) ~ osoasă Decalcifiere.

DEMINERALIZÁRE, demineralizări, s. f. Eliminare a componenților minerali dintr-o substanță de natură organică. ♦ Sărăcire a organismului, mai ales a articulațiilor, de sărurile anorganice proprii. – V. demineraliza.

DEMINERALIZÁRE, demineralizări, s. f. Eliminare a componenților minerali dintr-o substanță de natură organică. ♦ Sărăcire a organismului, mai ales a articulațiilor, de sărurile anorganice proprii. – V. demineraliza.

DEMINERALIZÁRE, demineralizări, s. f. Eliminarea componenților minerali dintr-un material de natură organică. ♦ (Med.) Sărăcire a organismului, în special a articulațiilor, de săruri anorganice.

demineralizáre s. f., g.-d. art. demineralizắrii; pl. demineralizắri

demineralizáre s. f. → mineralizare

DEMINERALIZÁRE s.f. Faptul de a (se) demineraliza. [< demineraliza].

demineralizá [At: DN2 / Pzi: ~zéz / E: fr déminéraliser] 1 vt A elimina componenții minerali dintr-o substanță de natură organică. 2 vr (D. substanțe organice) A-și pierde componenții minerali. 3 vr (D. organism, articulații) A sărăci de sărurile anorganice proprii.

DEMINERALIZÁ, demineralizez, vb. I. Tranz. A elimina componenții minerali dintr-o substanță de natură organică. ♦ Refl. (Despre substanțe organice) A-și pierde componenții minerali. – Din fr. déminéraliser.

DEMINERALIZÁ, demineralizez, vb. I. Tranz. A elimina componenții minerali dintr-o substanță de natură organică. ♦ (Despre substanțe organice) A-și pierde componenții minerali. – Din fr. déminéraliser.

DEMINERALIZÁ, demineralizez, vb. I. Tranz. A elimina componenții minerali dintr-un material sau dintr-o substanță de natură organică. ♦ Refl. (Despre substanțe organice) A-și pierde componenții minerali.

demineralizá (a ~) vb., ind. prez. 3 demineralizeáză

demineralizá vb., ind. prez. 1 sg. demineralizéz, 3 sg. și pl. demineralizeáză

DEMINERALIZÁ vb. I. tr. A elimina sărurile minerale dintr-o substanță organică. ♦ refl. (Despre substanțe organice) A pierde sărurile minerale proprii. [Cf. fr. déminéraliser].

DEMINERALIZÁ vb. I. tr. a elimina sărurile minerale dintr-o substanță organică. II. refl. (despre substanțe organice) a pierde sărurile minerale proprii. (< fr. déminéraliser)

A DEMINERALIZÁ ~éz tranz. (substanțe organice) A face să se demineralizeze. /<fr. démineraliser

A SE DEMINERALIZÁ se ~eáză intranz. (despre substanțe organice) A pierde sărurile minerale proprii. /<fr. déminéraliser

Intrare: demineraliza
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) demineraliza demineralizare demineralizat demineralizând singular plural
demineralizea demineralizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) demineralizez (să) demineralizez demineralizam demineralizai demineralizasem
a II-a (tu) demineralizezi (să) demineralizezi demineralizai demineralizași demineralizaseși
a III-a (el, ea) demineralizea (să) demineralizeze demineraliza demineraliză demineralizase
plural I (noi) demineralizăm (să) demineralizăm demineralizam demineralizarăm demineralizaserăm, demineralizasem*
a II-a (voi) demineralizați (să) demineralizați demineralizați demineralizarăți demineralizaserăți, demineralizaseți*
a III-a (ei, ele) demineralizea (să) demineralizeze demineralizau demineraliza demineralizaseră
Intrare: demineralizare
demineralizare substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular demineralizare demineralizarea
plural demineralizări demineralizările
genitiv-dativ singular demineralizări demineralizării
plural demineralizări demineralizărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)