DEMENȚĂ, demențe, s. f. Pierdere a minții, alienație mintală; nebunie. E pe cale să facă o demență melancolică. CAMIL PETRESCU, T. III 45. ♦ Fig. Stare de surescitare intensă. Dar de unde putea să știe... că de azi înainte demența mea a intrat într-o altă fază? IBRĂILEANU, A. 112.