10 definiții pentru demagogic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMAGÓGIC, -Ă, demagogici, -ce, adj. Propriu demagogilor sau demagogiei, privitor la demagogi sau la demagogie; în spiritul demagogiei. – Din fr. démagogique.

DEMAGÓGIC, -Ă, demagogici, -ce, adj. Propriu demagogilor sau demagogiei, privitor la demagogi sau la demagogie; în spiritul demagogiei. – Din fr. démagogique.

demagógic, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ici, ~ice / E: fr démagogique] 1-4 Referitor (la demagog sau) la demagogie (1-3). 5-8 Specific (demagogului sau) demagogiei (1-3). 9-12 Care aparține (demagogului sau) demagogiei (1-3). 13-14 În spiritul demagogiei (1-2).

DEMAGÓGIC, -Ă, demagogici, -e, adj. Propriu demagogilor sau demagogiei, de demagog; pătruns de spiritul demagogiei. Discursul demagogic al lui Cațavencu, plin de șiretlicuri, de tirade false... ar fi peste putință în gura naivului... Farfuridi. GHEREA, ST. CR. I 350.

DEMAGÓGIC, -Ă adj. De demagog; pătruns de demagogie. [Cf. fr. démagogique, it. demagogico].

DEMAGÓGIC, -Ă adj. de demagog; pătruns de demagogie. (< fr. démagogique)

DEMAGÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de demagogie; propriu demagogiei. /<fr. démagogique

demagogic a. relativ la demagogie sau la demagogi: idei demagogice.

*demagógic, -ă adj. (vgr. demagogikós). De demagog: discurs demagogic. Adv. În mod demagogic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

demagógic adj. m., pl. demagógici; f. demagógică, pl. demagógice

demagógic adj. m., pl. demagógici; f. sg. demagógică, pl. demagógice

Intrare: demagogic
demagogic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • demagogic
  • demagogicul
  • demagogicu‑
  • demagogică
  • demagogica
plural
  • demagogici
  • demagogicii
  • demagogice
  • demagogicele
genitiv-dativ singular
  • demagogic
  • demagogicului
  • demagogice
  • demagogicei
plural
  • demagogici
  • demagogicilor
  • demagogice
  • demagogicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

demagogic

  • 1. Propriu demagogilor sau demagogiei, privitor la demagogi sau la demagogie; în spiritul demagogiei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Discursul demagogic al lui Cațavencu, plin de șiretlicuri, de tirade false... ar fi peste putință în gura naivului... Farfuridi. GHEREA, ST. CR. I 350.
      surse: DLRLC

etimologie: