10 definiții pentru demagnetiza


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMAGNETIZÁ, demagnetizez, vb. I. Tranz. și refl. A pierde sau a face ca un corp să-și piardă proprietățile magnetice. – Din fr. démagnétiser.

DEMAGNETIZÁ, demagnetizez, vb. I. Tranz. și refl. A pierde sau a face ca un corp să-și piardă proprietățile magnetice. – Din fr. démagnétiser.

demagnetiza vtr [At: DEX / Pzi: ~zez / E: fr démagnétiser] 1-2 (A face ca un corp să-și piardă sau) a-și pierde proprietățile magnetice.

DEMAGNETIZÁ, demagnetizez, vb. I. Tranz. A face ca un corp să-și piardă proprietățile magnetice.

DEMAGNETIZÁ vb. I. tr., refl. A pierde sau a face ca un corp să-și piardă magnetismul. [P.i. -zez. / cf. fr. démagnétiser].

DEMAGNETIZÁ vb. tr., refl. a pierde, a face ca un corp să-și piardă magnetizarea. (< fr. démagnétiser)

A DEMAGNETIZÁ ~éz tranz. (corpuri magnetizate) A face să se demagnetizeze. /<fr. démagnétiser

A SE DEMAGNETIZÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A-și pierde magnetismul. /<fr. démagnétiser


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

demagnetizá (a ~) vb., ind. prez. 3 demagnetizeáză

demagnetizá vb., ind. prez. 1 sg. demagnetizéz, 3 sg. și pl. demagnetizeáză; conj. prez. 3 sg. și pl. demagnetizéze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: demagnetiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • demagnetiza
  • demagnetizare
  • demagnetizat
  • demagnetizatu‑
  • demagnetizând
  • demagnetizându‑
singular plural
  • demagnetizea
  • demagnetizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • demagnetizez
(să)
  • demagnetizez
  • demagnetizam
  • demagnetizai
  • demagnetizasem
a II-a (tu)
  • demagnetizezi
(să)
  • demagnetizezi
  • demagnetizai
  • demagnetizași
  • demagnetizaseși
a III-a (el, ea)
  • demagnetizea
(să)
  • demagnetizeze
  • demagnetiza
  • demagnetiză
  • demagnetizase
plural I (noi)
  • demagnetizăm
(să)
  • demagnetizăm
  • demagnetizam
  • demagnetizarăm
  • demagnetizaserăm
  • demagnetizasem
a II-a (voi)
  • demagnetizați
(să)
  • demagnetizați
  • demagnetizați
  • demagnetizarăți
  • demagnetizaserăți
  • demagnetizaseți
a III-a (ei, ele)
  • demagnetizea
(să)
  • demagnetizeze
  • demagnetizau
  • demagnetiza
  • demagnetizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

demagnetiza

  • 1. A pierde sau a face ca un corp să-și piardă proprietățile magnetice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN antonime: magnetiza

etimologie: