DELĂ, dele, s. f. (Învechit) 1. Acțiune judiciară, proces, cauză (3). Dela lui moș Neculcea de fel nu era încurcată. La TDRG. ◊ Expr. A da în (sau într-o) delă = a intra în bucluc. 2. Dosar. Mă primblu și eu pintre cele dele cum dă dumnezău. ALECSANDRI, T. I 65. Vulpe? ciocoi... hrăpitor... molie de dulapuri cu dele afumate. id. T. 1344. ◊ Expr. A pune (ceva) la delă = a da uitării, a pune la dosar.