6 definiții pentru deluț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DELÚȚ, deluțe, s. n. (Rar) Delușor. – Deal + suf. -uț.

delúț sn [At: DEX / Pl: ~e / E: deal + -uț] (Șhp) 1-10 Delușor (1-10).

DELÚȚ, deluțe, s. n. (Pop.) Delușor. – Deal + suf. -uț.

DELÚȚ, deluțe, s. n. (Popular) Delușor. Busuioc de pe deluț, Eu mi-am prins un alt drăguț. MARIAN, S. 76. Cucuruz de pe deluț, Ce ești, bade-așa mîndruț? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 404.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

delúț (rar) s. n., pl. delúțe

Intrare: deluț
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deluț
  • deluțul
  • deluțu‑
plural
  • deluțe
  • deluțele
genitiv-dativ singular
  • deluț
  • deluțului
plural
  • deluțe
  • deluțelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

deluț

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Busuioc de pe deluț, Eu mi-am prins un alt drăguț. MARIAN, S. 76.
      surse: DLRLC
    • Cucuruz de pe deluț, Ce ești, bade-așa mîndruț? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 404.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Deal + sufix -uț.
    surse: DEX '98 DEX '09