8 definiții pentru delimitator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DELIMITATÓR, -OÁRE, delimitatori, -oare, adj. Delimitativ. – Delimita + suf. -tor.

DELIMITATÓR, -OÁRE, delimitatori, -oare, adj. Delimitativ. – Delimita + suf. -tor.

delimitator, ~oare [At: LM / Pl: ~i, ~oare / E: delimita + -tor] 1-2 a Delimitativ (1-2). 3 sm Persoană însărcinată cu fixarea limitelor.

DELIMITATÓR, -OÁRE adj. Delimitativ. [Cf. fr. délimitateur].

DELIMITATÓR, -OÁRE I. adj. delimitativ. II. s. n. (inform.) simbol care folosește izolarea textuală a diverselor părți ale unui program. (< fr. délimitateur)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

delimitatór adj. m., pl. delimitatóri; f. sg. și pl. delimitatoáre

delimitatór adj. m., pl. delimitatóri; f. sg. și pl. delimitatoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DELIMITATÓR adj. v. delimitativ.

DELIMITATOR adj. delimitativ, limitativ, restrictiv. (Plan ~.)

Intrare: delimitator
delimitator adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • delimitator
  • delimitatorul
  • delimitatoru‑
  • delimitatoare
  • delimitatoarea
plural
  • delimitatori
  • delimitatorii
  • delimitatoare
  • delimitatoarele
genitiv-dativ singular
  • delimitator
  • delimitatorului
  • delimitatoare
  • delimitatoarei
plural
  • delimitatori
  • delimitatorilor
  • delimitatoare
  • delimitatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

delimitator

etimologie:

  • Delimita + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09