8 definiții pentru degrevant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEGREVÁNT, -Ă, degrevanți, -te, adj. Care degrevează. – Din fr. dégrevant.

degrevánt, ~ă [At: IONESCU-MUSCEL, ȚES. 29 / Pl: ~nți, ~e / E: fr dégrevant] 1-6 smf, a (Persoană) care degrevează (1-3).

DEGREVÁNT, -Ă, degrevanți, -te, adj. (Rar) Care degrevează. – Din fr. dégrevant.

DEGREVÁNT, -Ă, degrevanți, -te, adj. Care scade, micșorează sarcinile impuse unei persoane sau unei instituții.

DEGREVÁNT, -Ă adj. Care degrevează. [Cf. fr. dégrevant].

DEGREVÁNT, -Ă adj. care degrevează. (< fr. dégrevant)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

degrevánt (rar) (de-gre-) adj. m., pl. degrevánți; f. degrevántă, pl. degrevánte

degrevánt adj. m. (sil. -gre-), pl. degrevánți; f. sg. degrevántă, pl. degrevánte

Intrare: degrevant
degrevant adjectiv
  • silabație: de-gre-vant info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • degrevant
  • degrevantul
  • degrevantu‑
  • degrevantă
  • degrevanta
plural
  • degrevanți
  • degrevanții
  • degrevante
  • degrevantele
genitiv-dativ singular
  • degrevant
  • degrevantului
  • degrevante
  • degrevantei
plural
  • degrevanți
  • degrevanților
  • degrevante
  • degrevantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

degrevant

  • 1. Care degrevează.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: