2 intrări

15 definiții

degermináre sf [At: LTR2 / Pl: ~nắri / E: degermina] Separare a embrionilor boabelor de cereale, în procesul de obținere a mălaiului, a crupelor și a făinurilor Si: degerminat1.

DEGERMINÁRE, degerminări, s. f. Acțiunea de a degermina și rezultatul ei. – V. degermina.

DEGERMINÁRE, degerminări, s. f. Acțiunea de a degermina și rezultatul ei. – V. degermina.

degermináre s. f., g.-d. art. degerminắrii; pl. degerminắri

degermináre s. f. → germinare

DEGERMINÁRE s.f. Acțiunea de a degermina. [< degermina].

degerminá vt [At: DN2 / Pl: ~nez / E: de(s)- + germina cdp fr dégermer] A separa embrionii boabelor de cereale, în procesul de obținere a mălaiului, a crupelor și a făinurilor.

DEGERMINÁ, degerminez, vb. I. Tranz. A separa embrionii boabelor de cereale în procesul de obținere a mălaiului, a crupelor și a făinurilor. – Pref. de- + germina (după fr. dégermer).

DEGERMINÁ, degerminez, vb. I. Tranz. A separa embrionii boabelor de cereale în procesul de obținere a mălaiului, a crupelor și a făinurilor. – De4 + germina (după fr. dégermer).

degerminá (a ~) vb., ind. prez. 3 degermineáză

degerminá vb., ind. prez. 3 sg. degermineáză

DEGERMINÁ vb. I. tr. A separa embrionul din sămânță. [După fr. dégermer].

DEGERMINÁ vb. tr. a separa embrionul din sămânță. (după fr. dégermer)

A DEGERMINÁ ~éz tranz. (semințe de cereale) A separa de embrion (în procesul de obținere a făinii sau a crupelor). /de + a germina


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DEGERMINÁRE (‹ degermina) s. f. Operație de îndepărtare a embrioanelor (germenilor) din cereale în procesul măcinării.

Intrare: degermina
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) degermina degerminare degerminat degerminând singular plural
degerminea degerminați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) degerminez (să) degerminez degerminam degerminai degerminasem
a II-a (tu) degerminezi (să) degerminezi degerminai degerminași degerminaseși
a III-a (el, ea) degerminea (să) degermineze degermina degermină degerminase
plural I (noi) degerminăm (să) degerminăm degerminam degerminarăm degerminaserăm, degerminasem*
a II-a (voi) degerminați (să) degerminați degerminați degerminarăți degerminaserăți, degerminaseți*
a III-a (ei, ele) degerminea (să) degermineze degerminau degermina degerminaseră
Intrare: degerminare
degerminare substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular degerminare degerminarea
plural degerminări degerminările
genitiv-dativ singular degerminări degerminării
plural degerminări degerminărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)