9 definiții pentru degazator
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEGAZATOR, degazatori, s. m. Substanță cu ajutorul căreia se degazează. – Degaza + suf. -tor (după fr. dégazeur).
DEGAZATOR, degazatori, s. m. Substanță cu ajutorul căreia se degazează. – Degaza + suf. -tor (după fr. dégazeur).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
degazator sm [At: LTR2 / Pl: ~i / E: degaza + -tor] Substanță cu care se neutralizează gazele toxice.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEGAZATOR s.m. Substanță întrebuințată în operația de degazare. [< degaza + -tor].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEGAZATOR s. m. substanță pentru degazare. (< degaza + -tor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DEGAZATOR1 ~oare n. Substanță folosită la degazarea spațiilor închise sau a suprafețelor gazate. /a degaza + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEGAZATOR2 ~i m. Persoană specializată în lucrări de degazare. /a degaza + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
degazator s. m., pl. degazatori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
degazator s. m., pl. degazatori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
degazator s. m., pl. degazatori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
degazator, degazatorisubstantiv masculin
- 1. Substanță cu ajutorul căreia se degazează. DEX '09 DEX '98 DN
- 2. Persoană specializată în lucrări de degazare. NODEX
etimologie:
- Degaza + sufix -tor DEX '09 DEX '98 DN
- dégazeur DEX '98 DEX '09