11 definiții pentru defavoriza

defavorizá vt [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) desf~ / Pzi: ~zéz / E: fr défavoriser] 1 A lipsi de o favoare Si: (înv) a defavora (1). 2 A dezavantaja. 3 A discredita.

DEFAVORIZÁ, defavorizez, vb. I. Tranz. A dezavantaja. – Din fr. défavoriser.

DEFAVORIZÁ, defavorizez, vb. I. Tranz. A dezavantaja. – Din fr. défavoriser.

defavorizá (a ~) vb., ind. prez. 3 defavorizeáză

defavorizá vb., ind. prez. 1 sg. defavorizéz, 3 sg. și pl. defavorizeáză

DEFAVORIZÁ vb. v. dezavantaja.

A defavoriza ≠ a favoriza

DEFAVORIZÁ vb. I. tr. A dezavantaja. [< fr. défavoriser].

DEFAVORIZÁ vb. tr. a dezavantaja. (< fr. défavoriser)

A DEFAVORIZÁ ~éz tranz. (persoane) A pune în dezavantaj; a dezavantaja; a frustra. /<fr. défavoriser


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DEFAVORIZÁ vb. a dezavantaja, (fig.) a handicapa. (Statura îl ~.)

Intrare: defavoriza
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) defavoriza defavorizare defavorizat defavorizând singular plural
defavorizea defavorizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) defavorizez (să) defavorizez defavorizam defavorizai defavorizasem
a II-a (tu) defavorizezi (să) defavorizezi defavorizai defavorizași defavorizaseși
a III-a (el, ea) defavorizea (să) defavorizeze defavoriza defavoriză defavorizase
plural I (noi) defavorizăm (să) defavorizăm defavorizam defavorizarăm defavorizaserăm, defavorizasem*
a II-a (voi) defavorizați (să) defavorizați defavorizați defavorizarăți defavorizaserăți, defavorizaseți*
a III-a (ei, ele) defavorizea (să) defavorizeze defavorizau defavoriza defavorizaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)