11 definiții pentru deductiv


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEDUCTÍV, -Ă, deductivi, -e, adj. Care procedează prin deducție, care folosește deducția. – Din fr. déductif, lat. deductivus.

deductiv, ~ă a [At: CONV. LIT. III, 283 / Pl: ~i, ~e / E: fr déductif] 1-6 Deductibil (1-6). 7-8 Care procedează prin deducție (1-2). 9-10 Care rezultă din deducție (1-2).

DEDUCTÍV, -Ă, deductivi, -e, adj. Care procedează prin deducție, care folosește deducția. ♦ Formă fundamentală de raționament în care gândirea se mișcă exclusiv în planul conceptelor, concluzia decurgând cu necesitate din premise. – Din fr. déductif, lat. deductivus.

DEDUCTÍV, -Ă, deductivi, -e, adj. (Spre deosebire de inductiv) Care procedează prin deducție. Metodă deductivă. Raționament deductiv.

DEDUCTÍV, -Ă adj. Care procedează prin deducție. [Cf. lat. deductivus, fr. déductif].

DEDUCTÍV, -Ă adj. care procedează prin deducție; care folosește deducția. (< fr. déductif, lat. deductivus)

DEDUCTÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care operează cu deducții. 2) Care constă din deducții; bazat pe deducții. /<fr. déductif

deductiv a. care procede prin deducțiune.

*deductív, -ă adj. (d. lat. deductus, dedus). Care procede pin deducțiune (în opoz. cu inductiv).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

deductív adj. m., pl. deductívi; f. deductívă, pl. deductíve

deductív adj. m., pl. deductívi; f. sg. deductívă, pl. deductíve

Intrare: deductiv
deductiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deductiv
  • deductivul
  • deductivu‑
  • deducti
  • deductiva
plural
  • deductivi
  • deductivii
  • deductive
  • deductivele
genitiv-dativ singular
  • deductiv
  • deductivului
  • deductive
  • deductivei
plural
  • deductivi
  • deductivilor
  • deductive
  • deductivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

deductiv

  • 1. Care procedează prin deducție, care folosește deducția.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Metodă deductivă. Raționament deductiv.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Formă fundamentală de raționament în care gândirea se mișcă exclusiv în planul conceptelor, concluzia decurgând cu necesitate din premise.
      surse: DEX '98

etimologie: