6 definiții pentru decuscutator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECUSCUTATÓR, decuscutatoare, s. n. Mașină electromagnetică folosită pentru separarea semințelor de cuscută de semințele altor plante. – Decuscuta + suf. -tor.

DECUSCUTATÓR, decuscutatoare, s. n. Mașină electromagnetică folosită pentru separarea semințelor de cuscută de semințele altor plante. – Decuscuta + suf. -tor.

decuscutator sn [At: LTR2 / Pl: ~oare / E: decuscuta + -tor] Mașină electromagnetică pentru separarea semințelor de cuscută de semințele altor plante.

DECUSCUTATÓR s.n. Separator electromagnetic folosit pentru decuscutare. [< decuscuta + -tor, după fr. décuscuteuse].

DECUSCUTATÓR s. n. separator electromagnetic pentru decuscutare. (< decuscuta + -tor)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

decuscutatór s. n., pl. decuscutatoáre

decuscutatór s. n., pl. decuscutatoáre

Intrare: decuscutator
decuscutator substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decuscutator
  • decuscutatorul
  • decuscutatoru‑
plural
  • decuscutatoare
  • decuscutatoarele
genitiv-dativ singular
  • decuscutator
  • decuscutatorului
plural
  • decuscutatoare
  • decuscutatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

decuscutator

  • 1. Mașină electromagnetică folosită pentru separarea semințelor de cuscută de semințele altor plante.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • Decuscuta + sufix -tor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN