7 definiții pentru decurent

decurént, ~ă a [At: DLR ms / Pl: ~nți, ~e / E: fr décurrent] (D. frunze) Cu limbul prelungit până la punctul de inserție.

DECURÉNT, -Ă, decurenți, -te, adj. (Despre frunze) Cu limbul continuat și pe tulpină. – Din fr. décurrent.

DECURÉNT, -Ă, decurenți, -te, adj. (Despre frunze) Cu limbul continuat și pe tulpină. – Din fr. décurrent.

decurént adj. m., pl. decurénți; f. decuréntă, pl. decurénte

DECURÉNT, -Ă (Despre frunze) Cu limbul continuat și pe tulpină. [Cf. fr. décurrent, lat. decurrens].

DECURÉNT, -Ă adj. (despre frunze) cu limbul prelungit și pe organul pe care e înserat (pețiol sau tulpină). (< fr. décurrent, lat. decurrens)

Intrare: decurent
decurent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decurent
  • decurentul
  • decurentu‑
  • decurentă
  • decurenta
plural
  • decurenți
  • decurenții
  • decurente
  • decurentele
genitiv-dativ singular
  • decurent
  • decurentului
  • decurente
  • decurentei
plural
  • decurenți
  • decurenților
  • decurente
  • decurentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)