7 definiții pentru decupra

decuprá vt [At: LTR2 / Pzi: ~réz / E: de(s)- + cupru] (C. i. stereotipuri) A înlătura stratul de cupru depus galvanic.

DECUPRÁ, decuprez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de cupru depus pe stereotipe. – Pref. de- + cupru.

DECUPRÁ, decuprez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de cupru depus pe stereotipe. – De(s)- + cupru.

decuprá (a ~) (a înlătura cuprul) (-cu-pra) vb., ind. prez. 3 decupreáză

decuprá vb. (sil. -pra), ind. prez. 1 sg. decupréz, 3 sg. și pl. decupreáză

DECUPRÁ vb. I. tr. (Poligr.) A înlătura stratul de cupru depus pe stereotipe. [Et. incertă].

DECUPRÁ vb. tr. (poligr.) a înlătura stratul de cupru depus de stereotipe. (< de1- + cupra)

Intrare: decupra
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) decupra decuprare decuprat decuprând singular plural
decuprea decuprați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) decuprez (să) decuprez decupram decuprai decuprasem
a II-a (tu) decuprezi (să) decuprezi decuprai decuprași decupraseși
a III-a (el, ea) decuprea (să) decupreze decupra decupră decuprase
plural I (noi) decuprăm (să) decuprăm decupram decuprarăm decupraserăm, decuprasem*
a II-a (voi) decuprați (să) decuprați decuprați decuprarăți decupraserăți, decupraseți*
a III-a (ei, ele) decuprea (să) decupreze decuprau decupra decupraseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)