3 definiții pentru decumbent
Explicative DEX
DECUMBENT, -Ă adj. (Bot.; despre tulpinile tîrîtoare) Care are un vîrf ascendent. [Cf. lat. decumbere = a se culca jos].
DECUMBENT, -Ă adj. (despre ramuri sau tulpini târâtoare) cu vârf ascendent. (< engl. decumbent)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
decumbent adj. m., pl. decumbenți; f. sg. decumbentă, pl. decumbente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: decumbent
decumbent adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
decumbent, decumbentăadjectiv
- 1. (Despre tulpinile târâtoare) Care are un vârf ascendent. DN
etimologie:
- decumbere DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.