2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECORTICÁT, -Ă, decorticați, -te, adj. (Despre semințe, fructe) Descojit2. – V. decortica.

DECORTICÁT, -Ă, decorticați, -te, adj. (Despre semințe, fructe) Descojit2. – V. decortica.

decorticat2, ~ă a [At: ENC. AGR. / Pl: ~ați, ~e / E: decortica] 1 (D. boabe de cereale, fructe etc.) Căruia i s-a înlăturat coaja, pentru a deveni comestibil. 2 (D. arbori) Care a fost curățat de coajă, pentru a se îndepărta insectele și ouăle de insecte dăunătoare. 3 (Med; d. organe) Căruia i s-a înlăturat prin mijloace chirurgicale membrana exterioară.

decorticat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: decortica] 1-3 Decorticare (1-3).

DECORTICÁT, -Ă, decorticați, -te, adj. Curățat de coajă. V. descojit. Boabe decorticate.

DECORTICÁ, decortichez, vb. I. Tranz. 1. A desprinde și a înlătura cojile de pe unele semințe în vederea consumului. ♦ A curăța de coajă arborii, cu scopul de a stârpi insectele dăunătoare și ouăle lor. 2. A îndepărta chirurgical, total sau parțial, o membrană îngroșată care învelește un organ (creier, rinichi etc.). – Din fr. décortiquer, lat. decorticare.

decortica vt [At: LM / V: (înv) desc~ / Pzi: ~chez / E: fr décortiquer, lat decorticare] 1 (C.i. boabe de cereale, anumite fructe etc.) A înlătura cortexul pentru a face să fie comestibil Si: a descoji. 2 (C.i. arbori) A înlătura scoarța pentru a îndepărta insectele sau ouăle de insecte vătămătoare. 3-4 (Med; c.i. membrana care învelește un organ) A înlătura (total sau) parțial prin mijloace chirurgicale.

DECORTICÁ, decortichez, vb. I. Tranz. 1. A desprinde și a înlătura cojile de pe unele semințe în vederea consumului. ♦ A curăța de coajă arborii, cu scopul de a stârpi insectele dăunătoare și ouăle lor. 2. (Med.) A îndepărta chirurgical, total sau parțial, o membrană îngroșată care învelește un organ (creier, rinichi etc.). – Din fr. décortiquer, lat. decorticare.

DECORTICÁ, decortichez, vb. I. Tranz. (În industria alimentară; cu privire la grăunțe de cereale) A curăța de coajă, a desprinde coaja. V. descoji. Am decorticat orzul.

DECORTICÁ vb. I. tr. A curăța de coajă grăunțele de cereale. ♦ A curăța de coajă arborii, pentru stârpirea insectelor vătămătoare și a ouălor lor. ♦ A înlătura o membrană îngroșată care acoperă un organ. [P.i. -chez. / < fr. décortiquer, cf. lat. de – de, cortex – scoarță].

DECORTICÁ vb. tr. 1. a îndepărta cojile de pe unele semințe. 2. a descoji arborii pentru stârpirea insectelor vătămătoare și a ouălor lor. 3. a înlătura pe cale chirurgicală o membrană îngroșată care acoperă un organ. (< fr. décortiquer, lat. decorticare)

A DECORTICÁ ~chéz tranz. 1) (semințe) A curăța de coajă (în vederea consumului sau prelucrării ulterioare); a rășlui. 2) (arbori) A curăța de coajă (în scopul nimicirii insectelor vătămătoare). 3) med. (creier, rinichi) A dezveli de învelișul cortical prin intervenție chirurgicală. /<fr. decortiquier, lat. decorticare

*decórtic, a vb. (lat. decórtico, -corticáre, descojesc, d. córtex, scoarță, coajă). Scot coaja, descojesc: semințe decorticate. V. gonț.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

decorticát adj. m., pl. decorticáți; f. sg. decorticátă, pl. decorticáte

decorticá (a ~) vb., ind. prez. 3 decorticheáză

decorticá vb., ind. prez. 1 sg. decortichéz, 3 sg. și pl. decorticheáză; conj. prez. 3 sg. și pl. decortichéze; ger. decorticând


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DECORTICÁ vb. (rar) a pisa. (A ~ orez.)

DECORTICA vb. (rar) a pisa. (A ~ orez.)

Intrare: decorticat
decorticat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decorticat
  • decorticatul
  • decorticatu‑
  • decortica
  • decorticata
plural
  • decorticați
  • decorticații
  • decorticate
  • decorticatele
genitiv-dativ singular
  • decorticat
  • decorticatului
  • decorticate
  • decorticatei
plural
  • decorticați
  • decorticaților
  • decorticate
  • decorticatelor
vocativ singular
plural
Intrare: decortica
verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decortica
  • decorticare
  • decorticat
  • decorticatu‑
  • decorticând
  • decorticându‑
singular plural
  • decortichea
  • decorticați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decortichez
(să)
  • decortichez
  • decorticam
  • decorticai
  • decorticasem
a II-a (tu)
  • decortichezi
(să)
  • decortichezi
  • decorticai
  • decorticași
  • decorticaseși
a III-a (el, ea)
  • decortichea
(să)
  • decorticheze
  • decortica
  • decortică
  • decorticase
plural I (noi)
  • decorticăm
(să)
  • decorticăm
  • decorticam
  • decorticarăm
  • decorticaserăm
  • decorticasem
a II-a (voi)
  • decorticați
(să)
  • decorticați
  • decorticați
  • decorticarăți
  • decorticaserăți
  • decorticaseți
a III-a (ei, ele)
  • decortichea
(să)
  • decorticheze
  • decorticau
  • decortica
  • decorticaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

decorticat

etimologie:

  • vezi decortica
    surse: DEX '98 DEX '09

decortica

  • 1. A desprinde și a înlătura cojile de pe unele semințe în vederea consumului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: rășlui attach_file un exemplu
    exemple
    • Am decorticat orzul.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A curăța de coajă arborii, cu scopul de a stârpi insectele dăunătoare și ouăle lor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. A îndepărta chirurgical, total sau parțial, o membrană îngroșată care învelește un organ (creier, rinichi etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: