2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECONCENTRÁ, deconcentréz, vb. I. tr. A repartiza pe un spațiu mai larg. (din fr. déconcentrer)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

deconcentráre s. f. → concentrare

Intrare: deconcentrare
deconcentrare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deconcentrare
  • deconcentrarea
plural
  • deconcentrări
  • deconcentrările
genitiv-dativ singular
  • deconcentrări
  • deconcentrării
plural
  • deconcentrări
  • deconcentrărilor
vocativ singular
plural
Intrare: deconcentra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deconcentra
  • deconcentrare
  • deconcentrat
  • deconcentratu‑
  • deconcentrând
  • deconcentrându‑
singular plural
  • deconcentrea
  • deconcentrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deconcentrez
(să)
  • deconcentrez
  • deconcentram
  • deconcentrai
  • deconcentrasem
a II-a (tu)
  • deconcentrezi
(să)
  • deconcentrezi
  • deconcentrai
  • deconcentrași
  • deconcentraseși
a III-a (el, ea)
  • deconcentrea
(să)
  • deconcentreze
  • deconcentra
  • deconcentră
  • deconcentrase
plural I (noi)
  • deconcentrăm
(să)
  • deconcentrăm
  • deconcentram
  • deconcentrarăm
  • deconcentraserăm
  • deconcentrasem
a II-a (voi)
  • deconcentrați
(să)
  • deconcentrați
  • deconcentrați
  • deconcentrarăți
  • deconcentraserăți
  • deconcentraseți
a III-a (ei, ele)
  • deconcentrea
(să)
  • deconcentreze
  • deconcentrau
  • deconcentra
  • deconcentraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)