2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECLORIZÁRE, declorizări, s. f. Acțiunea de a decloriza și rezultatul ei. – V. decloriza.

DECLORIZÁRE, declorizări, s. f. Acțiunea de a decloriza și rezultatul ei. – V. decloriza.

declorizare sf [At: DN3 / Pl: ~zări / E: decloriza] Curățare a apei de clorul rămas după dezinfecția ei Si: declorizat1.

DECLORIZÁRE s.f. Acțiunea de a decloriza și rezultatul ei. [< decloriza].

DECLORIZÁ, declorizez, vb. I. Tranz. A curăța apa de clorul rămas după dezinfecția ei. – Din fr. déchloriser.

DECLORIZÁ, declorizez, vb. I. Tranz. A curăța apa de clorul rămas după dezinfecția ei. – Din fr. déchloriser.

decloriza vt [At: DN3 / Pzi: ~zez / E: fr déchloriser] A curăța apa de clorul rămas după dezinfecția ei.

DECLORIZÁ vb. I. tr. A îndepărta clorul rămas după dezinfecția apei cu ajutorul acestuia. [Cf. fr. déchloriser].

DECLORIZÁ vb. tr. a curăța apa de clorul rămas după dezinfecția ei. (< fr. déchloriser)

A DECLORIZÁ ~éz tranz. (ape clorizate) A curăța de clor. /<fr. déchloriser


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

declorizáre s.f., pl. declorizări

declorizá vb., ind. prez.1 sg. declorizéz, 3 sg. și pl. declorizeáză

Intrare: declorizare
declorizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • declorizare
  • declorizarea
plural
  • declorizări
  • declorizările
genitiv-dativ singular
  • declorizări
  • declorizării
plural
  • declorizări
  • declorizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: decloriza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decloriza
  • declorizare
  • declorizat
  • declorizatu‑
  • declorizând
  • declorizându‑
singular plural
  • declorizea
  • declorizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • declorizez
(să)
  • declorizez
  • declorizam
  • declorizai
  • declorizasem
a II-a (tu)
  • declorizezi
(să)
  • declorizezi
  • declorizai
  • declorizași
  • declorizaseși
a III-a (el, ea)
  • declorizea
(să)
  • declorizeze
  • decloriza
  • decloriză
  • declorizase
plural I (noi)
  • declorizăm
(să)
  • declorizăm
  • declorizam
  • declorizarăm
  • declorizaserăm
  • declorizasem
a II-a (voi)
  • declorizați
(să)
  • declorizați
  • declorizați
  • declorizarăți
  • declorizaserăți
  • declorizaseți
a III-a (ei, ele)
  • declorizea
(să)
  • declorizeze
  • declorizau
  • decloriza
  • declorizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

declorizare

  • 1. Acțiunea de a decloriza și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • vezi decloriza
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

decloriza

  • 1. A curăța apa de clorul rămas după dezinfecția ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: