2 intrări
2 definiții
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
decidént adj. m., s. m., pl. decidénți; f. sg. decidéntă, pl. decidénte
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
DECIDÉNT, -Ă, decidénți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană fizică sau juridică înzestrată cu putere de decizie. 2. Adj. Care are putere de decizie; decizional. Organism decident. (cf. fr. décideur, engl. decider) [Le Petit Robert de la langue française]
Intrare: decident (adj.)
decident adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: decident (s.m.)
decident substantiv masculin
| substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)