6 definiții pentru decepționant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECEPȚIONÁNT, -Ă, decepționanți, -te, adj. Care decepționează; dezamăgitor. [Pr.: -ți-o-] – Decepționa + suf. -ant.

DECEPȚIONÁNT, -Ă, decepționanți, -te, adj. Care decepționează; dezamăgitor. [Pr.: -ți-o-] – Decepționa + suf. -ant.

decepționant, ~ă a [At: DEX / P: ~ți-o~ / Pl: ~nți, ~e / E: decepționa + -ant] Care decepționează (1-2) Si: dezamăgitor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*decepționánt (-ți-o-) adj. m., pl. decepționánți; f. decepționántă, pl. decepționánte

decepționánt adj. m., pl. decepționánți; f. sg. decepționántă, pl. decepționánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DECEPȚIONÁNT adj. v. dezamăgitor.

DECEPȚIONANT adj. dezamăgitor, deziluzionant. (Un spectacol ~.)

Intrare: decepționant
decepționant adjectiv
  • silabație: -ți-o-nant info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decepționant
  • decepționantul
  • decepționantu‑
  • decepționantă
  • decepționanta
plural
  • decepționanți
  • decepționanții
  • decepționante
  • decepționantele
genitiv-dativ singular
  • decepționant
  • decepționantului
  • decepționante
  • decepționantei
plural
  • decepționanți
  • decepționanților
  • decepționante
  • decepționantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

decepționant

etimologie:

  • Decepționa + sufix -ant.
    surse: DEX '98 DEX '09