2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECARBURÁRE, decarburări, s. f. 1. Operație de reducere prin oxidare a conținutului de carbon din topitura metalică la elaborarea oțelului; decarburație. 2. Micșorare a conținutului de carbon din stratul superficial al pieselor de oțel încălzite în cuptoare pentru tratamente termice. – V. decarbura.

DECARBURÁRE, decarburări, s. f. 1. Operație de reducere prin oxidare a conținutului de carbon din topitura metalică la elaborarea oțelului; decarburație. 2. Micșorare a conținutului de carbon din stratul superficial al pieselor de oțel încălzite în cuptoare pentru tratamente termice. – V. decarbura.

decarburare sf [At: IOANOVICI, TEHN, 50 / Pl: ~rări / E: decarbura] 1 Operație de reducere prin oxidare a conținutului de carbon din topitura metalică la elaborarea oțelului Si: (rar) decarburație (1). 2 Micșorare a conținutului de carbon din stratul superficial al pieselor de oțel încălzite în cuptoare pentru tratamente termice Si: (rar) decarburație (2).

DECARBURÁRE, s. f. Operația de reducere a procentului de carbon dintr-un aliaj al fierului. Decarburarea oțelului.

DECARBURÁRE s.f. Acțiunea de a decarbura și rezultatul ei; decarburație. [< decarbura].

DECARBURÁ, decarburez, vb. I. Tranz. A micșora procentul de carbon dintr-un aliaj al fierului; a realiza o decarburare. – Din fr. décarburer.

DECARBURÁ, decarburez, vb. I. Tranz. A micșora procentul de carbon dintr-un aliaj al fierului; a realiza o decarburare. – Din fr. décarburer.

decarbura vtr [At: IOANOVICI, TEHN, 39 / Pzi: ~rez / E: fr décarburer] 1-2 A (se) micșora procentul de carbon din topitura metalică la elaborarea oțelului. 3-4 A (se) realiza o decarburare (2).

DECARBURÁ, decarburez, vb. I. Tranz. A reduce procentul de carbon dintr-un aliaj al fierului. A decarbura fonta.

DECARBURÁ vb. I. tr. A micșora procentul de carbon dintr-un aliaj al fierului. [< fr. décarburer].

DECARBURÁ vb. tr. a reduce prin oxidare proporția de carbon dintr-un aliaj de fier. ◊ a micșora conținutul de carbon din stratul superficial al pieselor de oțel încălzite în cuptoare. (< fr. décarburer)

A DECARBURÁ ~éz tranz. (aliaje de fier) A face să-și reducă cantitatea de carbon din componență. /<fr. décarburer


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

decarburáre s. f., g.-d. art. decarburắrii; pl. decarburắri

decarburá (a ~) vb., ind. prez. 3 decarbureáză

decarburá vb., ind. prez. 1 sg. decarburéz, 3 sg. și pl. decarbureáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DECARBURÁRE s. (CHIM.) decarburație.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DECARBURÁRE (după fr. décarburation) s. f. 1. Operație de eliminare a carbonului din topitura metalică sub formă de bioxid de carbon, până la valoarea admisă din standard, prin oxidare cu oxigen sau oxid de fier în procesul de afinare, la elaborarea oțelului. 2. Micșorare a conținutului de carbon din stratul superficial al pieselor de oțel încălzite în cuptoare pentru tratamente termice.

Intrare: decarburare
decarburare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decarburare
  • decarburarea
plural
  • decarburări
  • decarburările
genitiv-dativ singular
  • decarburări
  • decarburării
plural
  • decarburări
  • decarburărilor
vocativ singular
plural
Intrare: decarbura
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decarbura
  • decarburare
  • decarburat
  • decarburatu‑
  • decarburând
  • decarburându‑
singular plural
  • decarburea
  • decarburați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decarburez
(să)
  • decarburez
  • decarburam
  • decarburai
  • decarburasem
a II-a (tu)
  • decarburezi
(să)
  • decarburezi
  • decarburai
  • decarburași
  • decarburaseși
a III-a (el, ea)
  • decarburea
(să)
  • decarbureze
  • decarbura
  • decarbură
  • decarburase
plural I (noi)
  • decarburăm
(să)
  • decarburăm
  • decarburam
  • decarburarăm
  • decarburaserăm
  • decarburasem
a II-a (voi)
  • decarburați
(să)
  • decarburați
  • decarburați
  • decarburarăți
  • decarburaserăți
  • decarburaseți
a III-a (ei, ele)
  • decarburea
(să)
  • decarbureze
  • decarburau
  • decarbura
  • decarburaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

decarburare

  • 1. Operație de reducere prin oxidare a conținutului de carbon din topitura metalică la elaborarea oțelului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: decarburație attach_file un exemplu
    exemple
    • Decarburarea oțelului.
      surse: DLRLC
  • 2. Micșorare a conținutului de carbon din stratul superficial al pieselor de oțel încălzite în cuptoare pentru tratamente termice.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi decarbura
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

decarbura

  • 1. A micșora procentul de carbon dintr-un aliaj al fierului; a realiza o decarburare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • A decarbura fonta.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A micșora conținutul de carbon din stratul superficial al pieselor de oțel încălzite în cuptoare.
      surse: MDN '00

etimologie: