9 definiții pentru decagonal
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECAGONAL, -Ă, decagonali, -e, adj. (Despre suprafețe) În formă de decagon; (despre corpuri geometrice) care are ca bază un decagon. – Din fr. décagonal.
DECAGONAL, -Ă, decagonali, -e, adj. (Despre suprafețe) În formă de decagon; (despre corpuri geometrice) care are ca bază un decagon. – Din fr. décagonal.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
decagonal, ~ă a [At: CADE / Pl: ~i, ~e / E: fr décagonal] (D. suprafețe și corpuri geometrice) 1 În formă de decagon. 2 Care are ca bază un decagon. 3 Care se referă la decagon.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECAGONAL, -Ă, decagonali, -e, adj. (Despre suprafețe) În formă de decagon; (despre corpuri geometrice) care are ca bază un decagon.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECAGONAL, -Ă adj. În formă de decagon. [Cf. fr. décagonal].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECAGONAL, -Ă adj. în formă de decagon. (< fr. décagonal)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DECAGONAL ~ă (~i, ~e) 1) (despre suprafețe) Care are forma unui decagon; în formă de decagon. 2) (despre corpuri geometrice) Care are drept bază un decagon; cu baza în formă de decagon. /<fr. décagonal
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decagonal adj. m., pl. decagonali; f. decagonală, pl. decagonale
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
decagonal adj. m., pl. decagonali; f. decagonală, pl. decagonale
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decagonal adj. m., pl. decagonali; f. sg. decagonală, pl. decagonale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
decagonal, decagonalăadjectiv
- 1. (Despre suprafețe) În formă de decagon; (despre corpuri geometrice) care are ca bază un decagon. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- décagonal DEX '09 DEX '98 DN