8 definiții pentru decagonal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECAGONÁL, -Ă, decagonali, -e, adj. (Despre suprafețe) În formă de decagon; (despre corpuri geometrice) care are ca bază un decagon. – Din fr. décagonal.

DECAGONÁL, -Ă, decagonali, -e, adj. (Despre suprafețe) În formă de decagon; (despre corpuri geometrice) care are ca bază un decagon. – Din fr. décagonal.

decagonál, ~ă a [At: CADE / Pl: ~i, ~e / E: fr décagonal] (D. suprafețe și corpuri geometrice) 1 În formă de decagon. 2 Care are ca bază un decagon. 3 Care se referă la decagon.

DECAGONÁL, -Ă, decagonali, -e, adj. (Despre suprafețe) În formă de decagon; (despre corpuri geometrice) care are ca bază un decagon.

DECAGONÁL, -Ă adj. În formă de decagon. [Cf. fr. décagonal].

DECAGONÁL, -Ă adj. în formă de decagon. (< fr. décagonal)

DECAGONÁL ~ă (~i, ~e) 1) (despre suprafețe) Care are forma unui decagon; în formă de decagon. 2) (despre corpuri geometrice) Care are drept bază un decagon; cu baza în formă de decagon. /<fr. décagonal


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

decagonál adj. m., pl. decagonáli; f. decagonálă, pl. decagonále

decagonál adj. m., pl. decagonáli; f. sg. decagonálă, pl. decagonále

Intrare: decagonal
decagonal adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decagonal
  • decagonalul
  • decagonalu‑
  • decagona
  • decagonala
plural
  • decagonali
  • decagonalii
  • decagonale
  • decagonalele
genitiv-dativ singular
  • decagonal
  • decagonalului
  • decagonale
  • decagonalei
plural
  • decagonali
  • decagonalilor
  • decagonale
  • decagonalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

decagonal

  • 1. (Despre suprafețe) În formă de decagon; (despre corpuri geometrice) care are ca bază un decagon.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: