2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEBUSOLÁRE, debusolări, s. f. Acțiunea de a (se) debusola și rezultatul ei. – V. debusola.

debusolare sf [At: DN3 / Pl: ~lări / E: debusola] (Liv) Dezorientare.

DEBUSOLÁRE, debusolări, s. f. Acțiunea de a debusola și rezultatul ei. – V. debusola.

DEBUSOLÁRE s.f. (Liv.) Dezorientare. [Et. incertă].

DEBUSOLÁ, debusolez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) dezorienta. – Din fr. déboussoler.

debusola vt [At: DEX2 / Pzi: ~léz / E: fr déboussoler] (Frm; liv) A dezorienta.

DEBUSOLÁ, debusolez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A dezorienta. – Din fr. déboussoler.

DEBUSOLÁ vb. tr. a dezorienta. (< fr. déboussoler)

A DEBUSOLÁ ~éz tranz. fam. A face să se debusoleze; a dezorienta. /<fr. déboussoler

A SE DEBUSOLÁ mă ~éz intranz. A pierde simțul orientării; a se dezorienta. /<fr. déboussoler


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

debusoláre s. f., pl. debusolări

*debusolá (a ~) vb., ind. prez. 3 debusoleáză

debusolá vb., ind. prez.1 sg. debusoléz, 3 sg. și pl. debusoleáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEBUSOLÁRE s. v. derută, descumpănire, dezorientare, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală.

DEBUSOLÁ vb. v. deruta, descumpăni, dezorienta, încurca, zăpăci.

Intrare: debusolare
debusolare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • debusolare
  • debusolarea
plural
  • debusolări
  • debusolările
genitiv-dativ singular
  • debusolări
  • debusolării
plural
  • debusolări
  • debusolărilor
vocativ singular
plural
Intrare: debusola
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • debusola
  • debusolare
  • debusolat
  • debusolatu‑
  • debusolând
  • debusolându‑
singular plural
  • debusolea
  • debusolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • debusolez
(să)
  • debusolez
  • debusolam
  • debusolai
  • debusolasem
a II-a (tu)
  • debusolezi
(să)
  • debusolezi
  • debusolai
  • debusolași
  • debusolaseși
a III-a (el, ea)
  • debusolea
(să)
  • debusoleze
  • debusola
  • debusolă
  • debusolase
plural I (noi)
  • debusolăm
(să)
  • debusolăm
  • debusolam
  • debusolarăm
  • debusolaserăm
  • debusolasem
a II-a (voi)
  • debusolați
(să)
  • debusolați
  • debusolați
  • debusolarăți
  • debusolaserăți
  • debusolaseți
a III-a (ei, ele)
  • debusolea
(să)
  • debusoleze
  • debusolau
  • debusola
  • debusolaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

debusolare

  • 1. Acțiunea de a (se) debusola și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DN sinonime: dezorientare

etimologie:

  • vezi debusola
    surse: DEX '98 DEX '09

debusola

  • 1. A (se) dezorienta.
    surse: DEX '09 MDN '00 sinonime: dezorienta

etimologie: