2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEBITÁNT, -Ă, debitanți, -te, s. m. și f. Persoană care vinde într-un debit1 (1). ♦ (Înv.) Persoană care desface marfă cu amănuntul. – Din fr. débitant.

DEBITÁNT, -Ă, debitanți, -te, s. m. și f. Persoană care vinde într-un debit1 (1). ♦ (Înv.) Persoană care desface marfă cu amănuntul. – Din fr. débitant.

debitant, ~ă smf [At: ALECSANDRI, S. 71 / Pl: ~nți, ~e / E: fr débitant] 1 (Înv) Persoană care se ocupă cu vânzarea unor mărfuri, unor obiecte etc. 2 Deținător al unui debit de mărfuri. 3 Persoană care vinde într-un debit1 (2).

DEBITÁNT, -Ă, debitanți, -te, s. m. și f. Persoană care ține un debit sau care vinde într-un debit. ♦ (Rar) Persoană care vinde sau desface marfă cu amănuntul. Mi-a propus să fie debitantul operelor mele și ne-am înțeles oarecum. ALECSANDRI, D. 71.

DEBITÁNT, -Ă s.m. și f. Deținător al unui debit (de mărfuri); vânzător într-un debit. [< fr. débitant].

DEBITÁNT, -Ă s. m. f. deținător al unui debit1 (4); vânzător într-un debit. (< fr. débitant)

DEBITÁNT1 ~tă (~ți, ~te) Care debitează; aflat în debit. /<fr. débitant

*debitánt, -ă s. (fr. débitant). Cel ce ține un local de debit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

debitántă s. f., g.-d. art. debitántei; pl. debitánte

debitántă s. f., pl. debitánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEBITÁNTĂ s. tutungereasă, tutungioaică.

DEBITANTĂ s. tutungereasă, tutungioaică.

DEBITÁNT s. tutungiu, (înv., prin Mold. și Transilv.) traficant.

DEBITANT s. tutungiu, (înv., prin Mold. și Transilv.) traficant.

Intrare: debitantă
debitantă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: debitantă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • debitantă
  • debitanta
plural
  • debitante
  • debitantele
genitiv-dativ singular
  • debitante
  • debitantei
plural
  • debitante
  • debitantelor
vocativ singular
  • debitantă
  • debitanto
plural
  • debitantelor

debitant, -ă debitantă

  • 1. Persoană care vinde într-un debit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. învechit Persoană care desface marfă cu amănuntul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Mi-a propus să fie debitantul operelor mele și ne-am înțeles oarecum. ALECSANDRI, D. 71.
        surse: DLRLC
  • 2. Deținător al unui debit (de mărfuri).
    surse: DN

etimologie: