datornic, ~ă [At: PSALT. 235 / V: (înv) deat~, det~, (îrg) dăt~ / Pl: ~ci, ~ce / E: dator + -nic] 1 smf (Asr) Creditor. 2 smf Debitor. 3 a (Înv) Necesar. 4 a (Îe) A fi (sau a rămâne) ~ A fi îndatorat din punct de vedere moral Si: a datora (3). 5 smf (Bis; înv; mpl) Persoană care a greșit față de cineva. (2). 6 smf (Înv; mpl; în religia creștină) Persoană care greșește față de alta.