8 definiții pentru daradaică

daradáică sf vz taradaică

DARADÁICĂ, daradaice, s. f. (Mold.) Trăsură veche și hodorogită. Această Cristină Madolski, ca să încep cu dînsa, așa cum ai văzut-o în daradaica ei de pe vremea lui Pazvante, se trage din neamul Movileștilor. C. PETRESCU, O. P. I 228. Mă!... ce daradaică hodorogită!... Destul... stăi!... ALECSANDRI, T. I. 215.

daradáică (reg.) (-dai-) s. f., g.-d. art. daradáicei; pl. daradáice

daradáică s. f. (sil. -dai-), g.-d. art. daradáicei; pl. daradáice

daradáică (-ắici), s. f. – Trăsură proastă. – Var. taradaică. Rut., pol. taradajka, rus. taratajka (Cihac, II, 92; Scriban; Candrea). În Mold.

DARADÁICĂ ~ce f. pop. fam. Vehicul vechi și foarte deteriorat. [Sil. -dai-că] /<ucr. maradajka

daradaică f. Mold. trăsură veche: ce daradaică hodorogită AL. [Rus. TARATAIKA].

daradáĭcă (Mold.) și taradaĭcă (nord) f., pl. e (rut. tarudáika, trăsură hodorogită, rus. taratáika, căruță cu doŭă roate; pol. taradajka, teredajka). Est. Iron. trăsură hodorogită, droagă. – Și har- (Sadov.). V. hodoroagă.

Intrare: daradaică
daradaică substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular daradaică daradaica
plural daradaice daradaicele
genitiv-dativ singular daradaice daradaicei
plural daradaice daradaicelor
vocativ singular
plural