dambla sf [At: NECULCE, LET. II, 425/36 / V: (înv) ~mla, (reg) dămla / Pl: ~ale / E: tc damla] 1 (Îvp; adesea precedat de verbe ca: a lovi, a veni, a cădea, a păli etc.) Paralizie. 2 (Înv) Tetanos. 3 (Fam; pex) Acces de furie. 4 (Reg; fig; îe) A lovi (pe cineva) ~ua A înnebuni. 5 (Fam) Deprindere neobișnuită, ciudată Si: ciudățenie, manie. 6 (Îe) A(-și) face ~ua A(-și) satisface dorința sau capriciul. 7 (Reg; îe) A avea ~ la ceva sau la cineva A dori ceva. 8 (Îae) A fi îndrăgostit de cineva. corectat(ă)