dajdie sf [At: CORESI, TETR. 50 / V: (înv) ~de (pl: dajde), dașde, dăj~, deaj~, dej~ / Pl: ~ii, dăjdii, dăjdiuri / E: vsl дажда] 1 (Înv) Tribut. 2 (Îvr) Corvoadă. 3 (Înv) Bir. 4 (Înv; îe) A-l ajunge ~dia A-i reveni cuiva plata unei contribuții. 5 (Înv; îe) A se așeza (sau a intra, a arunca) în ~ A obliga să plătească impozit.