Definiția cu ID-ul 915757:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CUVÎNTĂTOR1, -OARE, cuvintători, -oare, adj. Care are însușirea de a vorbi; care vorbește; vorbitor. Ciută Cuvîntătoare, nu mută, Cu cizme roși încălțată, Cuțundră neagră-mbrăcată. TEODORESCU, P. P. 180.