10 definiții pentru cuvetă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cuve2 sf [At: DEX2 / Pl: ~te / E: fr cuvette] 1 Sinclinal în formă de căldare, cu lungimea și lățimea aproape egale și cu secțiunea orizontală aproximativ rotundă. 2 (Îs) ~a lacului Teren ocupat de un lac de acumulare până la nivelul crestei barajului.

cuve1 sf vz chiuvetă

CUVÉTĂ, cuvete, s. f. Sinclinal în formă de căldare, cu lungimea și lățimea aproape egale și cu secțiunea orizontală aproximativ rotundă. ♦ Depresiune închisă, ca un bazin, acoperită permanent sau temporar de apă. – Din fr. cuvette.

CUVÉTĂ, cuvete, s. f. Sinclinal în formă de căldare, cu lungimea și lățimea aproape egale și cu secțiunea orizontală aproximativ rotundă. ◊ Cuveta lacului = teren ocupat de un lac de acumulare până la nivelul crestei barajului. – Din fr. cuvette.

CUVÉTĂ s.f. (Geol.) Sinclinal scurt, având lățimea bazei aproape egală cu lungimea, cu un contur aproape circular. ◊ Cuveta lacului = teren ocupat de un lac de acumulare până la nivelul crestei barajului; chiuvetă (2). [< fr. cuvette].

CUVÉTĂ s. f. (geol.) depresiune naturală sau artificială cu un contur circular. Cuveta lacului = teren ocupat de un lac de acumulare până la nivelul crestei barajului. (< fr. cuvette)

cuvetă f. vas mic la partea inferioară a tubului unui barometru.

cuvétă f., pl. e (fr. cuvette, dim. d. cuve, bute. V. cupă). Fiz. Strachină, lighean. Rezervoriŭ (la termometru).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!cuvétă (depresiune, sinclinal) s. f., g.-d. art. cuvétei; pl. cuvéte

cuvétă (geol., tehn.) s. f., pl. cuvéte

Intrare: cuvetă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuve
  • cuveta
plural
  • cuvete
  • cuvetele
genitiv-dativ singular
  • cuvete
  • cuvetei
plural
  • cuvete
  • cuvetelor
vocativ singular
plural