3 definiții pentru cuvânt-cheie

Articole pe această temă:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cuvânt-chéie s. n. Cuvânt de mare importanță ◊ Cuvântul-cheie al politicii externe franceze este independența.” R.l. 22 I 67 p. 6. ◊ „La New York a apărut al doilea volum al unei biografii scrise de L.S. Primul volum, publicat în 1968, se numea «O’Neill, fiu și dramaturg». Volumul al doilea se numește «O’Neill fiu și artist». Cuvântul-cheie este, în ambele titluri «fiu».” R.lit. 21 III 74 p. 30; v. și L. 27 V 67 p. 9, Cont. 16 II 73 p. 11, 2 II 74 p. 10, R.lit. 23 V 74 p. 18 (din cuvânt + cheie, după fr. mot-clef; DMN 1968)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cuvấnt-chéie s. n., pl. cuvínte-chéie

cuvânt-chéie s. n., pl. cuvínte-chéie

Intrare: cuvânt-cheie
cuvânt-cheie substantiv neutru
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuvânt-cheie
  • cuvântul-cheie
plural
  • cuvinte-cheie
  • cuvintele-cheie
genitiv-dativ singular
  • cuvânt-cheie
  • cuvântului-cheie
plural
  • cuvinte-cheie
  • cuvintelor-cheie
vocativ singular
plural