Definiția cu ID-ul 854774:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CURĂTURĂ, curături, s. f. 1. Loc într-o pădure curățat de arbori, de mărăcini etc. pentru a putea fi cultivat; runc. 2. Deal sau povârniș acoperit cu vii. – Cura2 + suf. -ătură.