opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUPRAT, -Ă, cuprați, -te, adj. Acoperit cu un strat (subțire) de cupru. – V. cupra.

CUPRAT, -Ă, cuprați, -te, adj. Acoperit cu un strat (subțire) de cupru. – V. cupra.

cuprat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri/ E: cupra] Cuprare.

cuprat2, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~rați, ~e / E: cupra] A acoperit cu un strat (subțire) de cupru Si: arămit2.

CUPRA, cuprez, vb. I. Tranz. A acoperi suprafața unor obiecte metalice cu un strat de cupru; a arămi. – Din cupru.

cupra vt [At: MACAROVICI, CH. 382 / Pzi: ~rez / E: cupru] (Chm) A acoperi cu un strat (subțire) de cupru Si: arămi.

CUPRA, cuprez, vb. I. Tranz. A arămi. – Din cupru.

CUPRA vb. I. tr. A acoperi pe cale electrolitică suprafața obiectelor de lemn, de ipsos etc. cu un strat subțire de cupru. [Cf. fr. cuprer].

CUPRA vb. tr. a acoperi un obiect metalic cu un strat de cupru. (< fr. cuprer)

A CUPRA ~ez tranz. (obiecte de metal) A acoperi cu un strat de cupru. /Din cupru

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cupra (a ~) (desp. cu-pra) vb., ind. prez. 1 sg. cuprez, 3 cuprează; conj. prez. 1 sg. să cuprez, 3 să cupreze

cupra (a ~) (cu-pra) vb., ind. prez. 3 cuprează

cupra vb. (sil. -pra), ind. prez. 3 sg. și pl. cuprează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CUPRAT adj. arămit. (Vas metalic ~.)

CUPRAT adj. arămit. (Vas metalic ~.)

CUPRA vb. a arămi. (~ suprafața unui obiect metalic.)

CUPRA vb. a arămi. (~ suprafața unui obiect metalic.)

Intrare: cuprat
cuprat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuprat
  • cupratul
  • cupratu‑
  • cuprată
  • cuprata
plural
  • cuprați
  • cuprații
  • cuprate
  • cupratele
genitiv-dativ singular
  • cuprat
  • cupratului
  • cuprate
  • cupratei
plural
  • cuprați
  • cupraților
  • cuprate
  • cupratelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: cupra
  • silabație: cu-pra info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cupra
  • cuprare
  • cuprat
  • cupratu‑
  • cuprând
  • cuprându‑
 singular plural
  • cuprează
  • cuprați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cuprez
 (să)
  • cuprez
  • cupram
  • cuprai
  • cuprasem
a II-a (tu)
  • cuprezi
 (să)
  • cuprezi
  • cuprai
  • cuprași
  • cupraseși
a III-a (el, ea)
  • cuprează
 (să)
  • cupreze
  • cupra
  • cupră
  • cuprase
plural I (noi)
  • cuprăm
 (să)
  • cuprăm
  • cupram
  • cuprarăm
  • cupraserăm
  • cuprasem
a II-a (voi)
  • cuprați
 (să)
  • cuprați
  • cuprați
  • cuprarăți
  • cupraserăți
  • cupraseți
a III-a (ei, ele)
  • cuprează
 (să)
  • cupreze
  • cuprau
  • cuprară
  • cupraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cuprat, cupratăadjectiv

  • 1. Acoperit cu un strat (subțire) de cupru. MDA2 DEX '09 DEX '98
    sinonime: arămit
etimologie:
  • vezi cupra MDA2 DEX '09 DEX '98

cupra, cuprezverb

  • 1. A acoperi suprafața unor obiecte metalice cu un strat de cupru. MDA2 DEX '09 DN
    sinonime: arămi
etimologie:
  • cupru MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.