2 intrări

12 definiții

CUPÉLĂ, cupele, s. f. Vas confecționat dintr-un material refractar poros, folosit la extragerea metalelor prin cupelație. – Din fr. coupelle.

CUPÉLĂ, cupele, s. f. Vas confecționat dintr-un material refractar poros, folosit la extragerea metalelor prin cupelație. – Din fr. coupelle.

cupélă s. f., g.-d. art. cupélei; pl. cupéle

cupélă s. f., g.-d. art. cupélei; pl. cupéle

CUPÉLĂ s.f. Vas confecționat dintr-un material refractar poros, folosit la extragerea metalelor prin cupelație. [< fr. coupelle, cf. engl. copper – piele tăbăcită].

CUPÉLĂ s. f. vas refractar, la extragerea metalelor prin cupelație. (< fr. coupelle)

CUPÉLĂ ~e f. Vas făcut din material refractar în care se face extragerea metalelor prin cupelație. /<fr. coupelle

*cupélă f., pl. e (fr. coupelle, dim. d. coupe, cupă; lat. cupella și cuppella. V. cupă). Cupă mică. În chimie, vas p. cupelațiune făcut din oase calicinate.

cupelá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. cupeleáză

CUPELÁ vb. I. tr. A supune procedeului cupelației. [< fr. coupeller].

CUPELÁ vb. tr. a supune procedeului cupelației. (< fr. coupeller)

*cupeléz v. tr. (fr. coupeller, d. coupelle, cupelă). Chim. Supun cupelațiuniĭ.

Intrare: cupelă
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cupe cupela
plural cupele cupelele
genitiv-dativ singular cupele cupelei
plural cupele cupelelor
vocativ singular
plural
Intrare: cupela
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) cupela cupelare cupelat cupelând singular plural
cupelea cupelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) cupelez (să) cupelez cupelam cupelai cupelasem
a II-a (tu) cupelezi (să) cupelezi cupelai cupelași cupelaseși
a III-a (el, ea) cupelea (să) cupeleze cupela cupelă cupelase
plural I (noi) cupelăm (să) cupelăm cupelam cupelarăm cupelaserăm, cupelasem*
a II-a (voi) cupelați (să) cupelați cupelați cupelarăți cupelaserăți, cupelaseți*
a III-a (ei, ele) cupelea (să) cupeleze cupelau cupela cupelaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)